mardi 15 mars 2011

Unu sbagliu giugrafficu

Una nuvella di
Marceddu Jureczek

à Philip K. Dick


A strada di Roma, a noscia galassia nativa, hè fatta à a sumiglia di una granitula di 100 000  anni luci di diamitru.
Hè spessa 1300  anni luci.
Sò 100 milliardi i steddi à cumponala. Ogni stedda pò essa un soli, ogni soli pò fà da sistema cù parechji pianetta, ogni pianetta calchì mondu…
Al dì là, un uceanu scuru, pagnu, strappuntatu da 100 milliardi di galassii tali è quali a noscia.
Stufi di svultulà i schema discrittivi di u Mondu ad ogni scuparta i scintifichi, ani pensu à a nuzioni di «Universu Starminatu». Cusì piantoni i liticheri trà astrofisichi è mistichi.

Ghjacumu Zumbè, Pruligomina di una mudellazioni di l’universu cunnisciutu.

Roccu era impiigatu mudellu ed anonimu. Forsa ùn avarà ma’ intesu mintuvà ad Aristippu di Cirinàica, discipulu sminticatu di Sòcrati, chì appratindia chì una vita senza pinseri avviaia l’omu versu a saviezza è a sirinità ; eppuri Roccu, a so vita, l’avia righjiratu sionti à quiddu anticu precettu. Ùn dava da fà à nisciunu è nimu li dava da fà.
In tuttu si sapia misurà. Parlava cù una boci dolci è lenta ; ùn s’impanzava micca ; biia ma mai ad essa inturcatu ; riccu ùn era ma si stantava un picculu trattamentu chì li bastava da mantenasi.
Tinia à tutti è tutti u tiniani…
Funziunariu di u Ministeru di i Pruvinci Spaziali, u so travagliu li andava propiu da bè. Micca ch’eddu tiressi tanti salti à pichjà annantu à u so urdinatori purtativu millaia di righi di cuurdinati galattichi, in u so catagnu di scagnu, accortu à tanti altri scagni, in un palazzu altu 111 piani, 10 ori à ghjornu, i 6 ghjorni di a sittimani (sionti u tempu di Prima Cintrali, cori di galassia), ogni annu, da nutriscia a Reta d’infurmazioni giugraffichi di u Ministeru.
Anc’assà, c’era madamicedda Rusalia, 33 anni, ùn nasu finu ma finu chì basta, in u scagnu 157, à vicinu à u soiu.
À Rusalia, Roccu l’amava, ma micca d’un amori tontu è scatavoltu, innò. U so amori era patimu è riflittutu. D’altrondi, Rusalia ùn a sapìa. Ùn li cunvinia cusì à Roccu ? Mancaria altru ch’eddu si turbessi a vita cù una donna, chì forsa ci saria vulsutu à spusà, à dichjarà à u Ministeru di u Cuntrollu di i Cittatini (12 cartulari à riempia, s’era rinsignatu aghjà), pò li saria tuccatu à chera i 16 cartulari di u Ministeru di a Prucriazioni pà accuntintà a nova sposa chì di sicuru avaria vulsutu un criampulu. Ma’ ch’edda ni fussi.
Roccu, à l’oziu ùn era po, è tribbulà ùn si vulia tribbulà cù una famiglia à varnà.

Ma l’amori, quali a sà com’eddu pò righjirà è rimiscià a vita di un omu. Macari un omu com’è Roccu, cumpagnu di a paci è di a cuncordia. Rosalia fraquintava un ghjuvanottu di u scagnu 159. Roccu l’avia visti sorta tremindui à tempu da a sala di riposu sinsuriali.

Quidda notti, in u so appartamentu cubu, Roccu si ni steti sveghju. Ogni voltu ch’eddu chjudia l’ochji, i dui amanti, si tuccavani, si liccavani, si turciani com’è dui sarpi in franasia. Comu pudiani essa cusì sputriti ? Comu faciani da ùn truncassi i reni ? Ma u felu di a ghjilusia u si rudia è ghjuntu a mani, Roccu s’era dicisu à faddi calchì scherzu à u so rivali.


Un soli mensu, aciarbu, s’era pisatu senza troppu fretta nant’à a Prima Cintrali. Prumittia d’essa una bedda ghjurnata : suddioni è fumaccia. Ma Roccu t’avia altru à matriculà. Era à dighjà à u scagnu 156, prontu à fà calchì fisica. A sculifatta di Rusalia l’ingannava cù u barnacali di u scagnu 159, Alanu, era cusì ch’edda u chjamava edda, ebbè u so amanti andarà à visitallu à i cunfini i più sversi di l’universu. Cunniscia u mezu di mutà i righi di i scifri in corpu à l’urdinatori. Si ni ghjuvava ogni tantu da accrescia u so creditu alimintariu à a cantina di u Ministeru. S’è a cumbriccula viaghjava pà u magnà, si pò dà ch’edda viaghjessi ancu puri pà 159…
Dumandaria ad essa vulintariu pà tramutassi in i culunii novi di Caronti eddu, unu scogliu in sù li forchi, dù facia u fretu chì basta, un fretu assulutu. Tintu à chì si pigliaria calchì rifritoriu…
Ma di colpu, à l’assumbretta, unu rimori in curridori, i diti chì bulani sopra à i tasti lisci è sparti di l’urdinatori, a porta chì s’apra è u vardianu di u pianu chì s’affacca.
- «Chì ghjà feti quicci 156 ?»
- «Nudda… nienti, ebbè… t’aviu un travagliu chì avanzava da arrisera è…»
- «Nanzi à l’ora ùn hè l’ora. Mi tuccarà à fà unu rapportu à u vosciu capisirviziu 156, ni seti cuscenti ? Par avali, faletivini ghjà in sala di riposu sinsuriali ad aspittà à quidd’altri, hè capita ?»

L’avia corsa brutta. Ùn ci vulia tantu à discorra cù i vardiani di u Ministeru di i Pruvinzii Spaziali. Timiani sempri a visita di una spia mandata da calchì cunglumarata multigalattica ingorda à nutizii capitali.
Ghjustu ghjustu avia spintu u screnu quandu s’apria a porta. Ùn si ni ramintava più l’ultimi cuurdinati ch’eddu avia pichjatu, civa !
In i curridori, l’ascinsori, i sali, i scagni, a piena di i funziunarii sbucciaia da intaccà un ghjornu novu.
In u soiu u scagnu, Roccu era inaffaracciatu à l’usu di sempri. Ma indrentu buddia di un’ aligria maiori. Da quì à pocu ùn lu vidaria più à quiddu ghjuvanottu pratinziunutu.
D’altrondi, anz’ora, in a sala di a cantina, ùn l’avia sculinatu ùn docu è Rusalia magnava cù i cumpagni neci di nienti. Ogni tantu li mandava un surrisu. Quissa po ! ma’ avaria cridutu ch’eddi fessini cusì lestru da mandallu in i sidari à 159.
È Rusalia chì u si gudia d’ochji !

Una sfiacculata rossa nantu à u screnu l’annunciò un missaghju elettronicu. Qual’ sarà à disturballu in u so travagliu ? Rusalia, ma in i scagni erani pruibiti i scambii privati, o tandu u capisirviziu ? Una goccia di sudori li falò longu à i reni.
Aprò u missaghju. Nè Rusalia, nè altru nimu.

Prugramma Alanu 159/0008/75126/128793 sguassatu.
Dati salvi
Sistema uparativu

U ciarbeddu di Roccu viaghjava più lestru cà l’urdinatori i più putenti. Intargava, dubitava, circava. Escì in curridori è a si tracciò versu u scagnu 159. Ghjuntu davanti piantò in forsa.
A paura li turcia i minucci. Timia di capiscia. Pianament’è bè, sghignò a porta. Pusatu à u scagnu, una ghjuvanetta stampittava, spinu vultatu.
- «159 ?» a boci di Roccu trimulava.
- «Isiè, sogu eiu, chì ci hè ?»
si vultò, ùn era più 159.

Roccu turrò à u so postu. Vulia essa sicuru. Andeti à sbulicà a mimoria di l’urdinatori da ritruvà l’uparazioni fatali. Eccula quì. Si feci appariscia u listinu di l’ultimi cuurdinati spaziali utuli da a cosmunivigazioni. Scelsi una stedda à l’isbaragliu, Persefona 19576. Una stedda suligna, cunnisciuta à bona via da eddu solu. Nimu ci farà casu…

Dopu ad una stonda, quidda sfiacculata rossa era quì.

Prugramma Persefona 19576 sguassatu

Dati salvi

Sistema uparativu


À Roccu l’era falatu u sangu à i pedi. Avia capitu.
Ma u puteri, quali a sà com’eddu pò righjirà è rimiscià a vita di un omu.
Quidda sera, nanzi d’inzucchitassi, ci volsini l’ori è l’ori . In ciarbeddu li bugulavani idei, ipotesi, cirtezzi ed incirtezzi. U focu pazzu di l’ambizioni u si rudia tuttu quantu.
T’avia a forza di sguassà à bona via tuttu. Avia acquistatu a putenza smisurata di cumandà à a Reta.
U mondu, l’universu starminatu, i galassii, i steddi, i pianetti, l’omini, ùn sò cà foli, fandogni, bucii. A Reta, eccu a sola virità. Senza a Reta, criazioni micca. A Reta hè a forza chì unisci insemu i pezzi spargugliati di l’universu. A Reta hè a matrici inghjinatrici di i mondi è di l’essari. Ed eddu, l’ avia dumata, a Reta…
U so pinsamentu ùn era ma’ statu cusì lindu, cusì tagliutu. Dumani saparia chì fà.

Un soli mens, aciarbu, s’era pisatu senza troppu fretta nantu à a Prima Cintrali. Prumittia d’essa una bedda ghjurnata di suddioni è di fumaccia. Ma Roccu t’avia altru à matriculà cà l’andatura di u pianetta. Vulia essa Diu.
À st’ora quì, u palazzu furmiculaghju era sempri biotu.
In u scagnu 156, Roccu s’appruntava à incalcà a tasta di validazioni. U vardianu di u pianu sbalangò a porta.
- «156 ? Stu colpu m’eti da spiigà ciò ch’è vo feti quì nanzi à l’ora.»
Roccu li saltò addossu. Era pà divintà Diu è ùn era po micca ‘ssu rompistacca chì u faria faltà. U vardianu, più avvezzu cà eddu à i bracciuti, u catapussò contru à u descu. Roccu inticciò di capu, propiu annantu à a tastera di l’urdinatori.

A paci. Altru nudda ma a paci. Lotta più. Silenziu.

A l’aviani ficcata un’antra volta. I diti nantu à u ceppu di a pistola insustatrici di a vardia ministiriali, si ni pintia d’avè scumessu i so ultimi ori di riposu sinsuriali cù 354. si pochi tempi, t’avia dicia poca è micca cù a china galattica.
Da in curridori, intesi u trizinimu chì iscia da scagnu 156. Mossi a mani dannanzi a cellula di sarratura à laser. A porta smarì di colpu. In scagnu, nimu. A si dubbitava. Ma era fermu à stà accesu l’urdinatori. Altru ùn mancava. Avali li tuccava ancu à fà unu rapportu par via di u frazu. S’avvicinò 311 è vissi chì u screnu lucicava à infurmazioni :

Prugramma Roccu 156/0215/24626/453197 sguassatu.
Dati salvi
Sistema uparativu

1 commentaire:

  1. Più d'una settimana senza publicazione, Marcu Biancarelli serà in campagna per e cantunale i portivechju?

    Ghjiseppu

    RépondreSupprimer